Introducere
Opera literară „Baltagul” a fost scrisă în anul 1930 de Mihail Sadoveanu, este un roman tradițional care a avut ca sursă de inspirație baladele populare.
Mihail Sadoveanu a fost un scriitor român de mare valoare pentru literatura română, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic.
Romanul „Baltagul’‘ este un roman realist și obiectiv în care naratorul este obiectiv, omniscient și omniprezent iar perspectiva narativă este „dindărăt„, focalizare zero. Narațiunea se face la persoana a-III-a.
Titlul
Titlul romanului ne prezintă simbolic baltagul (un topor cu două tăișuri), un obiect ambivalent, arma crimei și în același timp instrumentul justițiar al dreptății.
Tema
Tema romanului ne redă perspectiva tradițională, conturând ființa țăranul român moldovean, păstrătorul de tradiții și a specificului național.
Indicatori temporali și spațiali
Indicatorii temporali sunt vagi, aproape de Sf, Andrei, în postul mare, etc.
Indicatorii spațiali ne prezintă acțiunea plasată în satul Măgura Tarcăului, zona Bistriței dar și cea de câmpie, Cristești, Balta Jijiei.
Structura operei literare
Romanul cuprinde 16 capitole, organizat în trei părți, relevând două caracteristici: una tradițional-mitică și una realist-epică.
Prima parte (capitolele I-VI), ne prezintă frământările Vitoriei și pregătirea acesteia de drum.
Partea a doua (capitolele VII-XIII), ne prezintă desfășurarea acțiunii, redându-ne drumul parcurs de Vitoria și fiul său până la găsirea soțului ei, care era decedat.
Partea a treia (capitolele XIV-XVI), ne prezintă sfârșitul drumului, ancheta poliției, înmormântarea lui Nechifor și pedepsirea criminalilor.
Acțiunea se desfășoară pe un singur fir narativ, prin înlănțuire, reprezentată de căutarea Vitoriei Lipan pentru a-și găsi soțul, de a-i face rânduiala și a răzbuna moartea acestuia.
Scene semnificative
Scena coborârii în râpă
Prima scenă semnificativă din romanul Baltagul este cea a coborârii în râpă.
Gheorghiță Lipan, unul dintre personajele principale ale romanului, coborând în râpă se confruntă cu privelistea rămășițelor lui Nechifor Lipan, tatăl său.
Acest moment este unul de o importanță majoră pentru Gheorghiță.
Coborârea în această râpă simbolizează o coborâre în infern pentru acesta. Este un test atât fizic cât și psihic, un pas de fundamental care duce la o maturizare accelerată a acestuia.
Gheorghiță se arată inițial speriat de această coborâre iar mama sa, Vitoria Lipan îl mustră: „Vai, băiete, cum nu înțelegi tu o datorie ca asta”.
Totuși, sub îndrumarea Vitoriei, Gheorghiță își învinge teama și coboară, acest lucru arătând cititorului evoluția rapidă a personajului Gheorghiță de la copil/adolescent la bărbat.
Scena parastasului
A doua scenă semnificativă este scena parastasului.
În această scenă Vitoria Lipan îl confruntă pe Calistrat Bogza iar prin modul ei de a gestiona lucrurile dă dovadă de inteligență și de o mare energie.
Această confruntare se încheie cu aflarea misterului decesului lui Nechifor Lipan dar și cu procesul accelerat de maturizarea al fiului său, Gheorghiță Lipan.
În desfășurarea acestei scene o putem observa pe Vitoria care îi încolțește treptate pe ucigașii soțului său.
Aceștia se repezesc la fiul Vitoriei, dorind să-i ia baltagul și să se apere de câine dar băiatul „îl lovi scurt cu muchea baltagului în frunte”.
Lovitura îi fusese aplicată lui Bogza care tocmai ce mărturisise crima dar care din cauza loviturii aplicate de către Gheorghiță, decează.
Momentele subiectului literar
Intriga ne redă visurile simbolice ale Vitoriei care îl așteaptă pe Nechifor, soțul său, să se întoarcă de la Dorna, unde plecase ca să cumpere niște oi, acesta întârziind mai mult ca de obicei, fapt ce o îngrijorează pe soția acestuia.
Expozițiunea ne prezintă satul Măgura și portretul fizic al Vitoriei Lipan.
Desfășurarea acțiunii ne prezintă drumul parcurs de Vitoria și fiul său, aceștia reconstituind drumul parcurs de Nechifor și făcând popasuri de la hanul lui Donea de la gura Bicazului, crâșma domnului David de la Călugăreni, apoi Păltiniș, Broșteni, Borca, până în dreptul Crucilor Talienilor unde găsește rămășițele soțului său , cu ajutorul câinelui său, Lupu.
Punctul culminant ne prezintă constituire scenei crimei de către Vitoria, surprinzându-i și pe criminali Ilie Cuțui și Calistrat Bogza.
Deznodământul debutează cu întoarcea spre casă a celor doi, mamă și fiul, după ce și-au atins scopul. La praznicul de patruzeci de zile Vitoria o aduce și pe Minodora să vadă mormântul tatălui său.
Concluzie
În concluzie, romanul „Baltagul” este un roman tradițional, o capodoperă literară a stilului sadovenian și se încadrează în curentul literar numit tradiționalism, un curent care apără și promovează tradiția.