Introducere
Iona este personajul principal, masculin, individual, eponim, tipul omului modern acesta fiind si un personaj complex prin problematica pe care o propune in opera Iona de Marin Sorescu.
Statutul personajului
Statutul social
Din punct de vedere al statutului social, Iona este un pescar sarac si ghinionist dar care o dorinta arzatoare de a prinde „pestele cel mare”, fiind prezentat in trei momente distincte: pescarul fara noroc, individul captiv si individul liber.
Atat a sa meserie, cat si ipostazele in care este prezentat sunt metafore care reliefeaza nevoia omului de cunoaste,adevar si libertate.
In opera, pescuitul reprezinta efortul depus de fiecare om in fiecare zi pentru a isi atinge obiectivele si idealurile, de a afla raspunsurile la intrebarile fundamentale ale vietii dar si de a intelege care este sensul vietii.
Statutul moral
Din punct de vedere moral, Iona este o persoana visatoare care isi doreste sa se faca padurar sau pescar de nori si doreste sa isi faca o banca de lemn fix in mijlocul marii, „un loc de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului”.
Acesta este o persoana care adesea mediteaza asupra vietii sale, asupra problemelor existentiale cu care se confrunta, este un tip inteligent cu simtul umorului, dar este si revoltat, se simte singur si simte nevoia fundamentala de a comunica.
Statutul familial
Din punct de vedere familial, Iona este un tata si sot apasat de grijile de zi cu zi, acest lucru fiindu-ne prezentat in opera prin afirmatia „lasand tot greul pestelui pe mine”.
Scene care evidentiaza trasaturile personajului
Trasatura principala a lui Iona este reflexivitatea. Aceasta este redata in opera prin logos dar si prin simbolurile intalnite pe durata calatoriei sale de regasire a propriei identitati.
Prima scena care ne arata faptul ca Iona este un personaj reflexiv se regaseste in tabloul al 2-lea, in momentul in care Iona este in interiorul primului peste si reflecta la faptul daca a fost inghitit de viu sau de mort de catre pestele respectiv.
Acesta are un monolog foarte lung despre expresia supravietuirii, mijlocul prin care fiecare om rezista chiar si in fata absurdului existential. Comentariile lui Iona pe marginea mortii sunt facute pe un ton ironic: „Incepe sa fie tarziu in mine. Uite, s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei.”
Cand descopera cutitul acesta incepe a isi ridica moralul si intreaba pestele cum de a putut face greseala de a il inghiti cu tot cu cutit, motivand acest lucru prin faptul ca peste era tanar si „lipsit de experienta”.
Iona crede ca ar trebui sa fie pus cate un gratar la intrarea in orice suflet, pentru ca nimeni sa nu intre cu un cutit in el. Acesta lucru este mai mult o metafora prin care ni se spune ca oamenii ar trebui sa stea atenti la persoanele pe care le primesc in inima lor pentru a nu fi raniti ulterior.
A doua scena in care putem observa faptul ca Iona este un personaj reflexiv este in tabloul al 3-lea, acesta aflandu-se in acest caz in burta celui de al doilea peste. Iona se imagineaza in viata intrauterina, impreuna cu un frate geaman pe care insa nu-l poate vedea si ajunge la a formula o concluzie trista: „Neglijezi azi, neglijezi maine, ajungi sa nu-ti mai vezi fratele”.
Prinsi in rutina din fiecare zi, persoanele ne devin straine, cu toate ca toate persoanele simt nevoie de a comunica, idee reliefata prin afirmatia ca femeile insarcinate stau impreuna „ca sa vorbeasca pruncii nenascuti intre ei”.
Iona doreste sa-i scrie mamei sale sa-l nasca de mai multe ori, pentru ca fiecare dintre noi, pierdem mereu cate ceva important in viata si nu mai avem sansa sa o luam de la capat.
Elemente de structura si limbaj semnificative pentru constructia personajului Iona
Primul element de compozitie semnificativ in constructia personajului Iona este reprezetnat de mijloacele de caracterizare.
In acest caz caracterizarea directa este facuta de catre narator prin didascalii, scotand in evidenta un portret fizic si moral al personajului dar si prezentand starile sufletesti ale acestuia.
Asadar, Iona are „barba lunga”, este intelept si singur („ca orice om singur”).
Prin autocaracterizare, Iona afirma ca „Iona nu are noroc si pace” si ca este nemultumit de rezultatele obtinute in prima viata si doreste ca mama sa, sa il nasca inca o data sau de mai multe ori.
Caracterizare indirecta este facuta prin actiuni, gesturi si limbaj. Iona este ambitions si perseverent, deoarece continua pescuitul chiar daca nu prinde nimic, si continua a taia interiorul pestilor, scotand in evidenta optimismul sau.
Acesta are si simtul umorului, face haz cand vede ca a fost inghitit cu un cutit la el. Dorinta si nevoia sa de comunicare este reprezentata de incercarea sa de a atrage atentia celor doi pescari, pescari pe care ii invidiaza pentru ca se pot sustine unul pe celalalt. Iona ajunge la un strat superior de intelegere a vietii, asumandu-si propriul destin si regasindu-si propria identitate.
Un al doilea element de compozitie este reprezentat de titlu. Titlul „Iona” reprezinta numele profetului din biblie ce obtine in conceptia lui Marin Sorescu un alt inteles.
Sorescu afirma faptul ca, intr-o limba veche, „Io” semnifica „eu” si extinde sensul asupra intregii umanitati.: „Iona sunt eu si Iona cred ca este intreaga omenire in fata vietii si a mortii”.
Ecoul isi pierde treptat din putere, caci personajul Iona striga „Iona” iar ecoul ii raspunde doar „Io”, aceasta fiind o metafora a cautarii sinelui si ulterior nu se mai aude nimic, acest lucru sugerand ideea unei singuratati absolute.
Citește și: Iona – Comentariu Bac