Clasificarea Verbului. Verbe predicative. Verbe nepredicative (auxiliare și copulative) – Gramatică
Verbe tranzitive și verbe intranzitive
Verbe personale și verbe impersonale
Verbe predicative și verbe nepredicative
Verbele predicative – sunt verbele care pot forma singure predicatul verbal în propoziție atunci când sunt la modurile: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ sau imperativ și au înțeles de sine stătător. Aceste verbe sunt numeroase.
Exemple: a dormi, a citi, a dansa, etc.
Verbele nepredicative – sunt verbele care nu pot alcătui singure predicatul verbal în propoziție.
Verbele nepredicative sunt reprezentate de verbele copulative și de verbele auxiliare.
Verbele copulative – sunt verbele care nu au înțeles de sine stătător, dar care împreună cu un nume predicativ, formează predicatul nominal în propoziție.
Verbele copulative, sunt: a fi, a deveni, a se face, a părea, a rămâne, a însemna, a ajunge, a ieși.
Unele verbe, sunt și predicative și copulative, în funcție de contextul dat. De exemplu: verbul a fi este verb predicativ, când are următoarele sensuri: a se afla, a fi, a proveni din, a se întâmpla, a se petrece, a se duce, a hoinări, a trece,etc.
Verbul a fi este verb copulativ, atunci când formează predicatul împreună cu un nume predicativ. Exemple: Cerul este albastru.
Verbul a se face este verb copulativ, atunci când are sens de a deveni. Exemple: Garofița s-a făcut actriță.
Verbul a se face este verb predicativ, impersonal, atunci când are sensul de a visa. Exemple: Se făcea că sunt o contesă.
Verbele a iesi, a rămâne, a ajunge, sunt verbe predicative, atunci când arată mișcarea. Exemple: Maria a ieșit din casă. Bunica a rămas acasă. George a ajuns la bibliotecă.
Verbele a ieși, a rămâne, a ajunge, sunt verbe copulative, atunci când au sens de a deveni, deoarece au nevoie de un nume predicativ. Exemple: Cleopatra a ajuns soprană. Mihai a ieșit inginer. Bunicul a rămas tânăr (sufletește).
Verbele auxiliare – sunt verbele care ajută la formarea modurilor și timpurilor compuse, neputând să formeze singure predicatul și nu au înțeles de sine stătător.
Verbele auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.
Verbul a fi, ca verb auxiliar:
Mod Indicativ – viitor anterior
- eu voi fi citit
- tu vei fi citit
- el,ea va fi citit
- noi vom fi citit
- voi veți fi citit
- ei, ele vor fi citit.
Modul Conjunctiv – timpul perfect
- eu să fi citit
- tu să fi citit
- el, ea să fi citit
- noi să fi citit
- voi să fi citit
- ei, ele să fi citit.
Modul Condițional-optativ – timpul perfect
- eu aș fi citit
- tu ai fi citit
- el,ea ar fi citit
- noi am fi citit
- voi ați fi citit
- ei, ele ar fi citit.
Verbul a fi, este folosit și în construcțiile pasive. Exemple: Gutuia a fost aleasă de Melania.
Verbul a avea, ca verb auxiliar:
Modul Indicativ – timpul perfect compus
- eu am citit
- tu ai citit
- el, ea a citit
- noi am citit
- voi ați citit
- ei, ele au citit.
Modul Condițional-optativ – timpul prezent
- eu aș citi
- tu ai citi
- el, ea ar citi
- noi am citi
- voi ați citi
- ei, ele ar citi.
Modul Condițional-optativ – timpul perfect
- eu aș fi citit
- tu ai fi citit
- el, ea ar fi citit
- noi am fi citit
- voi ați fi citit
- ei, ele ar fi citit.
Verbul a vrea, ca verb auxiliar:
Modul Indicativ – timpul viitor
- eu voi citi
- tu vei citi
- el, ea va citi
- noi vom citi
- voi veți citi
- ei, ele vor citi.
Modul Indicativ – timpul viitor anterior
- eu voi fi citit
- tu vei fi citit
- el,ea va fi citit
- noi vom fi citit
- voi veți fi citit
- ei, ele vor fi citit.
Verbe tranzitive și verbe intranzitive
Tranzitivitatea verbului – reprezintă proprietatea unui verb de a fi tranzitiv.
Verbul tranzitiv – este verbul a cărui acțiune se răsfrânge asupra unui obiect, acesta fiind construit cu ajutorul unui complement direct.
Exemple de verbe tranzitive: a deschide, a realiza, a aștepta, a întâlni, a povesti, a muta dulapul, a mâna animalele, etc.
Verbele tranzitive răspund la întrebările: pe cine?, ce?
Excepții de verbe tranzitive fără complement direct: citesc, scriu.
Verbele intranzitive – sunt verbele care nu se formează cu un complement direct.
Exemple de verbe intranzitive: a fi, a vorbi, a călători, a alerga, a pleca, a merge la autogară, a circula cu autobuzul, a aluneca brusc,etc.
Verbele intranzitive răspund la întrebările: cum?, unde?, când?
Verbe personale și verbe impersonale
Verbele personale – sunt verbele care admit un subiect cu care se acordă în persoană și număr și au forme de singular și plural pentru toate persoanele. Exemple: eu citesc, tu citești, el, ea citește, noi citim, voi citiți, ei, ele citesc.
Verbele impersonale – sunt verbele care au doar o singură formă, au formă doar pentru persoana a -III- a singular și nu admit un subiect.
Exemple de verbe întotdeauna impersonale:
- cele care exprimă fenomene ale naturii (tună, plouă, ninge, burnițează, se înserează, apune, răsare, etc.)
- cele care se referă la denumire de persoane: mă chiamă…
- cele care se referă la o persoană printr-un compliment: îmi place, mă doare,etc.
Există și verbe personale care devin impersonale în funcție de context:
- subiectul nu reprezintă o persoană: Îmi place literatura.
- verbul a fi, în anumite construcții: mi-e sete, mi-e foame, e frig, era întuneric, e primăvară, etc.
- verbe care sunt la diateza reflexivă: se spune, se zice, se spală, etc.