Curente literare

Curentele literare și culturale

Curentul cultural – reprezintă o tendința culturală de amploare care reunește oameni de valoare, de stil și vocație similară din mai multe domenii pe baza unui program estetic care are ca scop promovarea unor valori accentuate intr-o anumită epocă.

 

• • Curente culturale:
    • • umanismul
    • • iluminismul

Curent literar este reprezentat de o mișcare literară de o anumită amploare care este constituită de un numar de scriitori care aderă la aceleeși concepții literare, au la bază același program estetic și aceleași principii estetice într-o anumită epocă.

Manifestul literar este un manifest programatic, un text de mici dimensiuni, sub formă polemică, în care se afirmă o nouă concepție în ceea ce privește literatura, fiind publicat într-o revistă.

Școala literara – reprezintă influențele unor personalități asupra creațiilor literare dintr-o anumită perioadă.

Unitatea de viziune, intr-un curent literar este exprimată prin teme, motive, personajele si formulele expresive preferate.

Curentele literare si culturale

Curentele literare și culturale au avut o importanță fundamentală în evoluția literaturii naționale și internațională.

 

• • Curentele literare si culturale sunt

     

    • • Umanismul
    • • Iluminismul
    • • Clasicismul
    • • Romantismul
    • • Simbolismul
    • • Modernismul
    • • Realismul
    • • Tradiționalismul
    • • Neomodernismul
    • • Postmodernismul
    • • Pașoptismul
    • • Junimea

Umanismul

Umanismul(Renașterea) – este curentul literar, cultural apărut în perioada Renașterii, în Italia, în sec.XIV extinzându-se ulterior în toată Europa până în sec.XVII. Umanismul prezintă omul- ca ființă ratională, devenind un scop și nu un mijloc, deasemenea se îndreaptă atenția către redescoperirea valorilor ale antichității.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale umanismului :
    • așează în primul plan omul, ca ființă superioară

     

    • • admirația față de valorile antichității greco-latine
    • • încrederea în rațiune
    • • armonia dintre om și natură
    • • luptă împotriva dogmatismului
    • • încrederea în valorile umane.

Umanismul românesc se manifestă mai târziu în sec.XVII, prin activitatea cronicarilor moldoveni și prin contribuția domnitorilor Dimitrie Cantemir, Neagoe Basarab și Constantin Brancoveanu.

 

• • Reprezentanții de seamă ai umanismului universal au fost::
    • • Dante
    • • F. Petrarca
    • • Leonardo da Vinci
    • • Martin Luther
    • • Erasmus
    • • Michelangelo Buonarroti, etc.

 

• • Reprezentanții de seamă ai umanismului românesc au fost:

     

    • • Grigore Ureche
    • • Miron Costin
    • • Ion Neculce
    • • Nicolae Milescu
    • • Constantin Cantacuzino
    • • domnitorii: Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab, etc.

Iluminismul

Iluminismul – este curentul ideologic și cultural care a apărut în Franța în sec. al XVIII-lea, extinzându-se mai apoi în toată lumea, mai este numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii. Acest curent promovează emanciparea popoarelor prin cultura și răspândirea ei prin școli și prin lucrări de popularizare, având ca punct de plecare revoluția burgheză din Anglia din anul 1688, când parlamentul a votat Declarația Drepturilor Omului.

Iluminismul este o mișcare intelectuală, filozofică, culturală și ideologică de tip burghez cu caracter antifeudal, antimonarhic, anticlerical. Opera de seama a Iluministilor este Enciclopedia franceză editată între anii 1751-1780 de matematicianul Jean Le Rond d\Alembert și a filozofului Denis Diderot, care cuprinde toate domeniile cunoașterii.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale iluminismului sunt:
    • spirit raționalist și materialist
    • emancipare și educare prin cultură a poporului
    • toleranța religioasă, sistem de guvernare prin monarhia luminată ( Monarh- omul luminat)

     

    • • caracter antifeudal, antimonarhic, anticlerical
    • • apar conceptele de egalitate și dreptul natal, suveranitatea poporului-se fomuleaza principiul separării puterilor în stat în trei ramuri: puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecatorească.

Iluminisnul românesc se manifestă între anii 1780-1830 și este reprezentat de Școala Ardeleană, care își dorea să emancipeze poporul prin cultură, îndreptându-și atenția către studiul istoriei și a limbii române.

 

• • În literatura româna, iluminismul este reprezentat de Școala Ardeleană ai cărei membri au fost:

     

    • • Samuil Micu
    • • Petru Maior
    • • Gh. Șincai
    • • I.Budai Deleanu.

 

• • În literatura universală, reprezentanții de seamă au fost:

     

    • • Voltaire
    • • Denis Diderot
    • • J.Swift
    • • Carlo Goldoni
    • • Daniel Defoe, etc.

Clasicismul

Clasicismul – reprezintă curentul literar și artistic apărut în Franța între sec. al XVII-lea și sec. al-XVIII-lea. Clasicismul este reprezentat de arta antică, aleasă ca sursă de inspirație prin valorile pe care le promova: idealul moral, armonia, echilibrul, simplitatea.

Literatura clasică este definită de cultivarea subiectelor nobile, a idealului moral al artei și a expresiei echilibrate.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale clasicismului sunt:
    • cultivă legile armoniei, simetriei și echilibrului

     

    • • idealul moral al artei,prin care promoveaza binele, frumosul și adevarul
    • • neamestecul genurilor și speciilor literare
    • • regula celor trei unitati:de timp, de acțiune și de loc
    • • regula unitații de timp, cere ca acțiunea unei piese să se desfașoare într-un timp dat( 24 de ore)
    • • regula unității de acțiune, cere ca acțiunea să fie unitară
    • • regula unitatii de loc, cere ca teatrul actiunii ales ca scena, sa nu fie schimbat în timpul reprezentației
    • • stilul este simplu și veridic
    • • personajele sunt construite ca și eroi ideali, animate de principii morale ferme (cinste, prietenie, patriotism, adevăr)
    • • specii literare cultivate: imn, odă, poem epic, tragedie,erau socotite specii superioare ale literaturii dar și poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.)
    • • ca și clasa socială, reflecta in primul plan, aristocrația.

Principiile și normele estetice specifice clasicismului sunt relevate în Arta poetică a lui Nicolas Boileau în anul 1674, care valorifică poeticile antice ale lui Aristotel si Horațiu.

 

• • Reprezentanți de seamă ai clasicismului:
    • Nicolas Boileau

     

    • • P. Corneille
    • • J. Racine
    • • Moliere
    • • La Fontaine.

 

• • În literatura romană:

     

    • • Grigore Alexandrescu,
    • • Costache Negruzzi.

Romantismul

Romantismul – se naște ca o reacție a clasicismului, este o mișcare artistică, literară și intelectuală în prima jumătate al sec.al-XIX-lea, apărută în spațiul european în contextul revoluțiilor burghezo- democratice, a luptei pentru independență și libertate națională.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale romantismului:
    • imaginația este principiul fundamental de creație
    • definește timpul și spațiul ca fiind nemărginite, ca proiectare subiectivă a spiritului uman

     

    • • teme romantice: iubirea, viața, moartea, libertatea, exotismul
    • • aspirația spre absolut (iubirea perfectă, libertatea deplină, cunoaștere totală)
    • • prezența eului liric în textele literare
    • • exprimarea cu prioritate a sentimentelor și a fanteziei creatoare
    • • construiește eroi excepționali în situații excepționale
    • • utilizează procedee artistice variate, cum ar fi antiteza, etc.
    • • întoarcerea spre trecut și adorarea trecutului
    • • descoperirea folclorului național
    • • evadarea din lumea reală prin vis sau somn( mitul oniric)

Temele romantismului se referă la condiția nefericită a geniului (geniul în raport cu timpul, geniul în raport cu iubirea).

 

• • Reprezentanții romantismului românesc au fost:

     

    • • Mihai Eminescu
    • • Constantin Negruzzi
    • • George Coșbuc
    • • Grigore Alexandrescu
    • • Octavian Goga
    • • Dimitrie Bolintineanu
    • • Alexandru Macedonski, etc.

 

• • Reprezentanții romantismului în literatura universală:

     

    • • Victor Hugo, Lamartine
    • • H.Heine
    • • Novalis, etc.

Simbolismul

Simbolismul – este curentul literar apărut în Franța la sfarșitul sec. al -XIX- lea, ca reacție împotriva romantismului retoric, naturalismului, parnasianismului, promovând poezia modernă. În viziunea acestui curent, valoarea fiecărui obiect si fenomen din lumea care ne înconjoară poate fi exprimată și descifrată cu ajutorul simbolurilor. Simbolul fiind modul de exprimare propriu al acestui curent.

 

• • Simbolismul românesc cunoaște patru etape:

     

    • • Etapa I – este marcată de activitatea lui Al. Macedonski care editează revista Literatorul.
    • • Etapa a-II-a – este reprezentată de activitatea lui Ovid Densusianu, care editează revista Viata noua.
    • • Etapa a-III-a – este cea a simbolismului formal, pune accent pe muzicalitatea versurilor si cea a efectelor sonore obținute prin resurse fonetice, care apare în creația lui Ion Minulescu.
    • • Etapa a-IV-a – cea a simbolismului bacovian, reprezentat de poetul George Bacovia, simbolismul depresiv.

Numele acestui curent literar a fost dat de Jean Moreas în anul 1886 prin publicarea articolului-program numit Le Symbolisme în ziarul Le Figaro.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale simbolismului sunt:
    • folosirea simbolului ca imagine concretă care este asociată cu un sentiment, cu o idee, etc.
    • cromatica poeziilor este redată de culorile reci

     

    • • muzicalitatea versurilor, interioară sau exterioară
    • • folosirea versului liber, accentul punându-se pe forma și ritmul versului
    • • raportul dintre simbol și eul poetic este sugerat si nu exprimat
    • • prezintă teme și motive specifice (singurătate, melancolie, moarte, nevroză, etc.)
    • • iubirea în poeziile simboliste prezintă reacții vitaliste sau maladive.

Temele simboliste se referă la condiția dominantă a poetului, poetul este de fapt un prizonier într-un spațiu închis unde nu are șanse de evadare, el alunecă în moarte sub apăsarea destinului.

 

• • Reprezentanții simbolismului în Franța au fost:

     

    • • Charles Baudelaire(prin creațiile sale Les Fleurs du mal si Les Corespondences)
    • • Arthur Rimbaud, Paul Verlaine.

 

• • Reprezentanții simbolismului românesc au fost:

     

    • • Ion Minulescu
    • • George Bacovia
    • • Dimitrie Anghel
    • • Elena Farago
    • • Traian Demetrescu.

Modernismul

Modernismul – este curentul literar care aparține secolului al- XIX- lea, care constă în negarea tradiției, a apărut ca o reacție la tradiționalism.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale modernismului:

     

    • • libertatea de exprimare, de creație
    • • ruptura de trecutul tradițional
    • • revalorizarea omului de la oraș, a realului
    • • intelectualizarea emoției poetice
    • • ambiguitate
    • • figură de stil predominantă- oximoronul
    • • versul liber
    • • tehnica ingambamentului

Este o mișcarea culturală, artistică care include artele vizuale, muzica, literatura progresivă și arhitectura.

 

• • Reprezentanții modernismului romanesc au fost:

     

    • • Lucian Blaga
    • • Tudor Arghezi
    • • Ion Barbu, etc.

Realismul

Realismul – este curentul literar care se manifestă în Franta în sec.XIX având ca principiu fundamental redarea în manieră credibilă, veridică a realității, apare ca reacție împotriva romantismului, negând idealul.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale realismului sunt:

     

    • • reprezentarea veridică a realității
    • • expresiile artistice, figurile de stil au rol caracterizator și nu de înfrumusețarea limbajului
    • • teme specifice: familia, banii, singurătatea, avariția
    • • narator omniscient și omniprezent
    • • perspectiva narativă este obiectivă
    • • evenimentele decurg cronologic
    • • acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri, este creată prin fapte, întâmplări si personaje preluate din realitatea imediată
    • • se utilizează tehnica detaliului pentru redarea cât mai veridică a mediului
    • • prezintă elemente reale de cronotop (locuri care există în realitate).

Temele romanelor realiste includ parvenitismul, avariția, imoralitatea, singurătatea etc..

 

• • Reprezentanții realismului românesc au fost:

     

    • • Ion Slavici
    • • Ion Creangă
    • • Marin Preda
    • • Liviu Rebreanu
    • • George Călinescu
    • • Nicolae Filimon, etc.

 

• • Reprezentanții realismului In literatura universală:

     

    • • Balzac
    • • Tolstoi
    • • Destoievski, etc.

Tradiționalismul

Tradiționalismul – este o mișcare literară care apare în perioada interbelică, la începutul sec.XX , se remarcă prin promovarea valorilor tradiționale ale spiritualității românești.

 

• • Nuclee( tendințe) tradiționiste importante:

     

    • • Semănătorismul
    • • Poporanismul
    • • Gândirismul

Tradiționaliștii promovează tradiția, considerând că doar satul poate conserva puritatea sufletului românesc prin conservarea religiozitații, fiind singurul loc în care folclorul și civilizația arhaică se păstrează intactă.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale tradiționismului:

     

    • • promoveză problematica țăranului român
    • • cultivă universul patriarhal al satului
    • • istoria și folclorul sunt principalele izvoare de inspirație
    • • respinge toate formele de civilizație modernă, considerând orașul ca spațiu al degradării morale
    • • atașamentul fața de ortodoxie și autohtonism
    • • valorifică elemente de factură biblică și mitologică( mituri agrare, miturile pastorale, etc)
    • • folosirea unui limbaj poetic specific care include un registru popular si elemente ale lexicului religios

 

• • Reprezentanții tradiționalismului românesc au fost:

     

    • • Ion Pilat
    • • Vasile Voiculescu
    • • Lucian Blaga, etc.

Neomodernismul

Neomodernismul – este un curent literar definit de spiritul creator postbelic, apărut în sec. al-XX-lea.Acest curent literar se constituie în jurul revistei Albatros editată în anul 1941 și condusă de Geo Dumitrescu. Neomoderniștii sunt priviți ca o generație fără dascăli și fără părinți spirituali.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale neomodernismului:

     

    • • ironia, spiritul ludic
    • • expansiunea imaginației
    • • erotismul și confesiunea
    • • elemente suprarealistice și ermetice
    • • preferința pentru metafora de toate tipurile
    • • universul afectiv al omului contemporan
    • • se reinterpretează miturile.

Literatura neomodernistă este definită printr-un limbaj ambiguu, metafore subtile și expresie ermetică, printr-un imaginar poetic inedit.

 

• • Direcții ale neomodernismului, stabilite de E. Simion, în Scriitorii români de azi:

     

    • • Poezia poeziei; criza de identitate; un poet al transparenței – N. Stănescu
    • • Concretizarea simbolurilor – Cezar Baltag
    • • Poezia; expresionism țaranesc – Ion Alexandru
    • • Ironiști și fanteziști: M. Sorescu, M. Ivănescu
    • • Lirica feminină; spiritualizarea emoției – Ana Blandiana, Constanța Buzea

 

• • Reprezentanții de seamă ai neomodernismului românesc

     

    • • Nichita Stănescu
    • • Cezar Baltag
    • • Marin Sorescu
    • • Ileana Malancioiu
    • • Ana Blandiana
    • • Leonid Dimov, etc.

Pașoptismul

Perioada pașoptistă – a fost o mișcare culturală intensă care a promovat principiul specificului național. A avut la bază activitatea revistei „Dacia literară„ publicată de Mihail Kogălniceanu in anul 1940. Este un curent literar in poezie, lirică și epică.

 

• • Această perioadă culturală se poate diviza in trei perioade:

     

    • • Prepașoptismul (1830 -1840);
    • • Pașoptismul (1840 -1860);
    • • Postpașoptismul (1860 – 1870).

 

• • Tasăturile caracteristice ale pașoptismului:

     

    • • necesitatea unei literaturi naționale originale
    • • teme și motive romantice
    • • istoria este aleasă sursă de inspirație pentru o lirică a patriotismului
    • • libertatea de creație, spirit rebel, aspirație spre absolut
    • • literatura populară și natura este valorificată, etc.

Pașoptismul corespunde unui moment de răspântie în evoluția istorică a țărilor române: trecerea de la feudalism la capitalism.

 

• • Reprezentanții de seamă ai pașoptismului românesc:

     

    • • M.Kogălniceanu
    • • Vasile Alecsandri
    • • Costache Negruzzi
    • • Grigore Alexandrescu
    • • Anton Pann
    • • Alexandru Donici, etc.

Junimea – Criticismul junimist

Junimea a fost o grupare literar-culturală înființată la Iași în anul 1863 de către un grup de 5 intelectuali români (Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp și Theodor Rosetti) care a dat naștere la un curent de idei numit junimism.

Activitatea junimii s-a impus în viața culturală avându-l ca mentor pe Titu Maiorescu, impunându-i și pe scriitorii au transformat acestă perioadă în epoca marilor clasici.

 

• • Epoca marilor clasici:

     

    • • Ion Creangă – povești, povestiri, amintiri
    • • Mihai Eminescu – poezie romantică
    • • Ion Luca Caragiale – schițe și comedii
    • • Ioan Slavici – nuvele și romane: „Mara„ , Moara cu noroc„ , etc.

Pentru a exprima ideile junimii, se înființează la Iași la 1 martie 1867 revista „Convorbiri literare„ sub conducere lui Iacob Negruzzi în care se vor publica lucrările marilor clasici.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale junimii:

     

    • • răspândirea spiritului critic
    • • încurajarea literaturii naționale
    • • crearea și impunerea valorilor naționale
    • • educarea oamenilor prin cultură
    • • unificarea limbii literare, etc.

Criticismul junimist își continuă activitatea de critică literară prin contribuția ilustră lui Mihail Kogălniceanu care înființează revista „Dacia literară„ și publică manifestul romantismului românesc „Introducție„.

 

• • Reprezentanții junimii:

     

    • • Titu Maiorescu
    • • Iacob Negruzzi
    • • Petre Carp
    • • Theodor Rosetti, etc.

Postmodernismul

Perioada postmodernismului se afirmă din anul anul 1980 și până astăzi. În acest curent literar principiile tradiției sunt identificate din punct de vedere modern.

În anul 1986 se publică articole cu privire la problemele postmodernismului în revista „Caiete critice„ care reușesc să atragă atenția scriitorilor.

 

• • Trăsăturile caracteristice ale postmodernismului:

     

    • • accentul cade pe spiritul ludic și parodie
    • • prezența jocurile de limbaj
    • • naratismul de combină cu lirismul în poezie
    • • realitatea străzii apare în poezie
    • • banalul e scos în evidență și valorificat
    • • este permis amestecul genurilor literare.

Perioada postmodernismului mai este denumită și Generația ’80.

 

• • Reprezentanți ai postmodernismului:

• • Mircea Cărtărescu

• • Mircea Nedelciu

• • Adriana Babeți

• • Ioan Vieru

• • Valentin Busuioc

• • Dumitru Crudu, etc.