„Fahrenheit 451” este un roman remarcabil scris de Ray Bradbury și publicat pentru prima dată în volum în 1953, după ce a apărut în paginile unei reviste cu doi ani în urmă.
Acțiunea are loc într-o lume fantastică, futuristă (secolul al XXIV-lea), iar personajul principal este Guy Montag. El este pompier, dar în această lume fictivă, meseria de pompier are un alt sens. Aici, pompierii au datoria de a arde cărțile deținute ilegal, împreună cu locuințele posesorilor. Cand se împrietenește cu vecina sa, Clarisse McClellan, în vârstă de doar șaptesprezece ani, Guy începe să vadă viața într-o altă lumină. Își dă seama că nu mai iubește soția sa, Millie, care se refugiază în calmante și în universul emisiunilor radio și televizate.
Montag începe să privească societatea cu ochi tot mai critici. Într-o zi, decide să fure o carte din rândul celor condamnate la ardere. Își amintește de o femeie care a refuzat să-și părăsească locuința, arzând odată cu ea. Guy este impresionat de pasiunea femeii pentru cărțile sale și de revolta acesteia împotriva societății. Își pune problema că fericirea pe care el o căuta ar fi putut fi găsită în paginile cărților.
Într-o discuție cu soția sa, Guy află că vecina lor, Clarisse, fusese lovită și ucisă de o mașină cu aproximativ o săptămână în urmă. Întristat, adoarme ținând sub pernă cartea, iar a doua zi lipsește de la serviciu, motivând că era bolnav. Șeful său, căpitanul Beatty, îl vizitează, dând impresia că știa despre lupta ce se dădea în sufletul lui Montag. Beatty ține o prelegere despre dezavantajele cărților și superioritatea societății actuale, guvernată de omogenitate. Apoi, Millie descoperă sub pernă cartea soțului ei, dar nu-l dă de gol, întrebându-l, în schimb, pe Beatty, ce s-ar întâmpla dacă un pompier ar aduce acasă o carte. Răspunsul căpitanului este clar: era permis, dar cartea trebuia arsă în maxim douăzeci și patru de ore de la pătrunderea sa în locuința pompierului.
Începând să citească, Montag își amintește de un vechi profesor, pe nume Faber, care îl învățase mai demult despre importanța ideilor. Decide, astfel, să-l contacteze din nou, iar cei doi dezvoltă o relație frumoasă de prietenie, bazată pe suferințe și țeluri comune, în ciuda temerii inițiale a profesorului de a deveni și el victima pompierului. Ei stabilesc chiar și un sistem de comunicare prin radio, pentru a nu fi descoperiți.
Această situație contrastează puternic cu cea de acasă, în cadrul căreia Guy nu găsește niciun sens. Soția lui se preocupă doar de emisiunile tv, fiind interesată numai de bârfe și mondenități. Superficialitatea îl sufocă, indiferența oamenilor în fața amenințării războiului atomic îl dezgustă, iar prietenia cu Faber reprezintă o posibilitate de evadare. În ciuda recomandărilor profesorului, Guy insistă să-i citească soției sale, Mildred, și prietenelor ei, dintr-o carte de poezie, provocându-le la o discuție despre familie și politică. A doua zi, la serviciu, Montag află că locuința lui urmează a fi incendiată, întrucât Millie îl denunțase. Are loc o încăierare între el și căpitanul Beatty, șeful lui, în urma căreia acesta observă casca din urechea pompierului. Conflictul se soldează cu moartea căpitanului.
Drept consecință, Montag se trezește urmărit de forțele de ordine. El este ajutat de Faber, care îl ghidează, sfătuindu-l să părăsească orașul. Pe drum, el întâlnește un grup de intelectuali pasionați de lectură, care memoraseră cărți întregi, cu scopul de a le transmite generațiilor viitoare. Ei sperau ca destinul umanității să fie decis altfel în anii care urmau, mesajul operei rămânând unul optimist, legat de speranța în capacitatea umanității de a învăța din propriile greșeli.
În concluzie, „Fahrenheit 451” vorbește despre puterea regeneratoare a umanității și posibilitatea acesteia de a reînvia în urma unui proces autodistructiv. Plasată în rândul marilor romane scrise în limba engleză în decursul ultimilor zece ani, „sau chiar mai mult”, opera de față aduce în discuție (conform spuselor autorului) efectul nociv al mass-mediei asupra obiceiului lecturării cărților.