Fetița care se juca de-a Dumnezeu – rezumat

Romanul “Fetița care se juca de-a Dumnezeu” scris de Dan Lungu este o operă care surprinde în mod autentic și detaliat problema emigrației temporare din România postcomunistă. Publicat în 2014, romanul oferă o perspectivă profundă asupra schimbărilor din dinamica familială în contextul transformărilor economice radicale din societatea românească.

Vocea narativă a romanului este împărțită între Rădița, o fetiță de opt ani, și mama ei, Letiția. Rădița trăiește împreună cu familia în casa bunicilor, deoarece situația financiară precară i-a determinat să se mute acolo. Letiția, pe de altă parte, se vede nevoită să plece în Italia pentru a lucra și a-și susține familia.

Romanul surprinde modul în care Rădița este afectată de absența mamei sale, dorindu-și să fie alături de ea în ciuda tuturor dificultăților. În paralel, Letiția trăiește propriile dificultăți și frustrări în Italia, unde este nevoită să lucreze pentru a-și susține familia.

Pe parcursul romanului, se evidențiază impactul emoțional profund pe care absența mamei îl are asupra Rădiței, precum și lupta lui Letiția pentru a-și găsi un loc de muncă mai bun în străinătate. În același timp, se conturează și schimbările din cadrul familiei, inclusiv deteriorarea relației dintre părinți.

Finalul romanului este unul tulburător, în care Rădița devine martora unei scene șocante între sora ei și tatăl lor. Această întâmplare marchează încheierea bruscă a jocului nevinovat al fetiței, subliniind suferința și haosul din mediul familial.

“Fetița care se juca de-a Dumnezeu” este o operă care abordează o varietate de teme profunde, precum copilăria, dragostea, schimbarea și înstrăinarea. Romanul oferă o perspectivă autentică asupra realităților societății românești postdecembriste, surprinzând tensionarea și suferința din cadrul familiei în contextul schimbărilor economice radicale.

Astfel, Dan Lungu reușește să îmbine umorul cu subiecte serioase, creând o operă complexă și captivantă, care reflectă viața în societatea românească contemporană.