Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte – rezumat

“Luceafărul de zi și luceafărul de noapte” este o legendă populară adunată de Petre Ispirescu, un cunoscut colecționar de creații epice populare din literatura română. Această legendă face parte din volumul său intitulat “Legende și basmele românilor”, publicat pentru prima dată în 1872.

Acțiunea operei începe într-un timp mitic, trecut, în care un împărat și o împărăteasă sunt disperați să aibă copii. După ce Dumnezeu îi apare în vis împărătesei și îi dă o instrucțiune, aceasta reușește să aducă pe lume doi copii identici, unul născut ziua și celălalt noaptea.

Cei doi frați, Busuioc și Siminoc, cresc împreună, dar o serie de întâmplări nefericite îi despart. Siminoc, plecând în căutarea fratelui său, trece prin numeroase peripeții și întâlnește diverse personaje mitice, cum ar fi Muma Pădurii. În cele din urmă, cei doi frați se reunesc, dar un tragic accident îi desparte definitiv.

Legenda explică apariția luceafărului de seară și a celui de dimineață ca fiind reprezentarea pe cer a celor doi frați. Aceasta pune în lumină ideea că existența lor concomitentă produce moarte sigură, oferind o interpretare originală și fascinantă a fenomenului astronomic.