Introducere
Orice comentariu sau eseu despre „Maitreyi” trebuie să includă în partea de început perioada istorică a romanului, faptul că „Maitrey” este un roman al experienței și că e inspirat din viața autorului, așadar discutăm despre un roman care prezintă o experiență reala într-un mod subiectiv.
Exemplu: „Maitrey” este un roman al experienței publicat în perioada interbelică, în anul 1933, de Mircea Eliade. Acesta are la bază experiențele autorului din timpul studiilor făcute în India.
Mircea Eliade a fost un istoric al religiilor, filozof, profesor și scriitor român.
Titlul
În cazul semnificației titlului trebuie menționat neapărat faptul că titlul romanului Maitreyi indică cititorului numele personajului principal și feminin din acest roman. Așadar prin acest lucru, Mircea Eliade transmite faptul că Maitreyi este personajul în jurul căruia se învârte tot romanul.
Exemplu: Titlul romanului Maitreyi este format dintr-un substantiv propriu care face referire la personajul principal din operă.
Personajul principal al romanului, Maitreyi, are numele fetei bengaleze de care Mircea Eliade se îndrăgostise în timpul studiilor sale în India.
Tema
Maitreyi este un roman complex iar analiza legată de tema sa trebuie să conțină ideea principală din roman, adică iubirea dintre cele două personaje Maitreyi-Allan.
Exemplu: Tema principală a romanului „Maitreyi” este iubirea, sentimentul care dictează faptele personajelor din operă. Fiind tema principală, tema iubirii este scoasă în evidență prin urmărirea relației dintre Maitreyi și Allan pe tot parcursul operei.
Momentele subiectului
Maitreyi este o operă epică, așadar acțiunea romanului este structurată pe momentele subiectului.
Exemplu:
Expozițiunea ne familiarizează cu timpul și locul unde se întamplă acțiunea (Calcutta și Singapore, secolul XX), dar și cu Allan, un tânăr inginer din Anglia. (alter ego-ul lui Mircea Eliade).
Intriga: Allan, aflat în India,Calcutta, este angajat la o societate de canalizare a deltei și se îmbolnăvește de malarie dupa care e dus la spital. Inginerul bengalez Narendra Sen dorește ca Allan să locuiască cu în casa lui până se face bine.
Desfășurarea acțiunii: Desfășurarea acțiunii ne arată apropierea crescândă dintre Allan și Narendra Sen, inginerul care dorea să-l adopte.
Narendra dorea ca după ce îl adoptă pe Allan, să își mute toata familia în Anglia, deoarece în India începuse revoluția. Allan crede că Narendra vrea să-l însoare cu fiica sa.
Înițial, Maitreyi, i se pare urâtă dar apoi începe să se simtă atras de ea. Începe să ia lecții de bengaleză de la ea, iar el să îi predea limba franceză.
Aceasta îi relata lui Allan că mai demult a fost îndragostită de un copac, apoi de un tânăr indian și ulterior de Tagore, un mare poet indian pe care îl considera un „guru”.
Iubirile lui Allan, fuseseră fix inversul, fiind pur bazate pe instinct. Fiind fascinat de Maitreyi, el dorește să se convertească la hinduism pentru a se căsători cu fata.
Punctul culminant: Maitreyi începe o ceremonie, la care e prezentă și sora sa mai mică pe nume Chabu, care apoi în mod involuntar trădează secretul celor doi amorezi. Acesta reprezintă punctul culminant din roman.
Pentru că Narendra Sen află de la Chabu de relația lui Maitreyi cu Allan, acesta e dat afara din casă.
Deznodământul ni-l arată pe Allan, retrăgându-se în munții Himanalya, încercând să se regăsească. Are apoi o relație scurtă cu Jenia Isaac dar aceasta nu reușește să-l facă s-o uite pe Maitreyi. Ulterior pleaca spre Singapore.
Se întâlneste cu nepotul mamei lui Maitreyi. Acesta îi relatează despre încercarea de emancipare a lui Maitreyi iar romanul se încheie cu frământarile lui Allan și cu siguranța faptului că acesta nu o să reușească să o uite pe cea de care se îndrăgostise.
Aprofundează: Maitreyi rezumat
Conflictele
Este fundamental să se precizeze conflictul exterior și interior pentru că prin acest element de compoziție se justifică finalul romanului.
Exemplu:
- Conflictul interior: amalgamul de gândurile ale lui Allan în legătură cu Maitreyi.
- Conflictul exterior este reprezentat de conflictul dintre Allan și familia lui Maitreyi, familia Sen.
Perspectiva narativă
Exemplu: Subiectul operei Maitrey este inspirat din experiența reala a lui Mircea Eliade, acesta chiar având o relație cu o indiancă care se numea Maitreyi, fata persoanei care-l găzduia în Calcutta.
Întâmplările sunt relatate de personajul-narator, Allan, care le povestește la persoana I.
Perspectiva narativă auctorială scoate în evidență o imagine exotică a femeii din orient, relatată de personajul-narator care, în acest caz, este un reprezentant al culturii occidentale.
Structura operei
Romanul Maitreyi cuprinde 15 capitole.
Raportul realitate-ficțiune
Romanul „Maitreyi” relatează faptele reale trăite de Mircea Eliade într-un roman exotic și erotic denumit „roman al experienței”.
Autorul a scris despre timpul petrecut în India.
Maitreyi chiar este o persoană reala și cei doi s-au regăsit dupa mulți ani. Ambii, au scris și publicat câte un roman prin care relatează aceleași evenimente, iar prin relatările lor individuale putem observa asemănări dar și deosebiri.
În lumea reala, Maitreyi Devi a fost fiica unui filosof pe nume Surendranath Dasgupta, deci inginerul Narendra Sen este doar un personaj inventat care îi ține locul lui Surendranath Dasgupta în romanul Maitreyi.
În romanul Maitreyi, aceasta este percepută ca tipul bengalezei supuse tradițiile și valorilor societății în care trăiește.
Avem așadar o Maitreyi supusă tradițiilor dar și o Maitreyi diferită, o Maitreyi amorezată, în momentul în care este cu Allan.
În această operă, Maitreyi se vede pe sine ca pe un reprezentant model al societății din care face parte.
Concluzie
În concluzie, această operă este o capodoperă a literaturii române care face parte din curentul literar numit modernism iar relația dintre Maitreyi și Allan reprezintă un model al evoluției iubirii, de la apariția sa până la transformarea într-o trăire complexă, profundă și unică.