Marin Sorescu – viața și opera

Biografia lui Marin Sorescu

Marin Sorescu, o lumină a literaturii române, s-a născut într-o zi rară de 29 februarie 1936, în satul Bulzești, din inima Olteniei.

Părinții săi, Ștefan și Nicolița Sorescu, erau oameni simpli, legați de pământ, care au reușit să-i transmită lui Marin valorile autenticității și dragostea pentru cuvântul scris.

Copilăria și-a petrecut-o în locurile natale, începându-și educația în școala primară a satului, pentru ca mai apoi să-și continue studiile la prestigiosul Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova.

A fost o perioadă formativă, în care tânărul Sorescu și-a conturat primele trăsături ale personalității intelectuale.

Începuturile educației și formării

  • Școala primară: Bulzești, Dolj
  • Colegiul Național: „Frații Buzești”, Craiova
  • Educație militară: Școala medie militară din Predeal

În tinerețe, Marin Sorescu a fost atras de studiul limbilor moderne, ceea ce l-a condus la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Aici, între anii 1955 și 1960, a urmat cursurile Facultății de Filologie, unde și-a aprofundat cunoștințele lingvistice și literare, devenind licențiat în limbi moderne.

Această perioadă a fost cruciabilă în modelarea viitorului său literar.

Studii universitare și recunoaștere internațională

  • Facultatea de Filologie: Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
  • Specializare: Limbi moderne
  • Program internațional: Scriitori la Universitatea din Iowa, SUA

Drumul către consacrare

Marin Sorescu și-a început călătoria în lumea literelor cu un debut remarcabil în anul 1964, când a publicat volumul de parodii „Singur printre poeți”.

Până la dispariția sa prematură în 1996, a reușit să lase în urmă un număr impresionant de 23 de volume de poezii, definindu-și astfel locul în pantheonul literaturii române.

Recunoașterea talentului său s-a manifestat și prin obținerea prestigiosului Premiul al Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Poeme” în 1966, un succes pe care l-a repetat de încă cinci ori de-a lungul carierei sale prolifică.

Ascensiunea în poezia românească

  • Debut: „Singur printre poeți” (1964)
  • Premii: Uniunea Scriitorilor (1966 + 5 alte ocazii)

Opera sa poetică se distinge prin volumul „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972) și impresionantul ciclu „La lilieci”, care însumează patru volume publicate între anii 1975 și 1988.

Aceste lucrări ilustrează cu măiestrie capacitatea lui Sorescu de a crea un univers poetic singular, adesea întemeiat pe o fundație parodică și satirică, ce reflectă societatea și condiția umană.

Capodoperele poetice

  • „Tușiți” (1970)
  • „Suflete, bun la toate” (1972)
  • Ciclul „La lilieci” (4 volume: 1975, 1977, 1980, 1988)

Poezia lui Sorescu se caracterizează prin transparență, concizie și o ironie pătrunzătoare, care transformă citirea într-o experiență de redescoperire a copilăriei.

Deși volumul „Poezii alese de cenzură” nu a putut fi publicat înainte de 1989, a urmat să fie cunoscut postum, iar opera sa a continuat să fie apreciată și după moartea sa, cu multe volume rămase în manuscris.

PerioadăEvenimentDescriereOpere Notabile
29 Feb 1936Naștere în Bulzești, Dolj, RomâniaFiul țăranilor Ștefan Sorescu și Nicolița Ionescu.
1955-1960Studii universitare la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din IașiLicențiat în limbi moderne; membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa – SUA.
1964Debut literar cu ‘Singur printre poeți’O voce distinctă în poezia românească, câștigă Premiul Uniunii Scriitorilor.Volume de poezie, inclusiv ‘Poeme’, ‘Tușiți’, ‘Suflete, bun la toate’.
1978-1990Redactor-șef la revista RamuriInfluență majoră în literatura și jurnalismul cultural din Craiova.
1992Membru titular al Academiei Române și doctorat în filologieConsolidarea statutului de intelectual prin aportul academic și literar.
1993-1995Ministru al Culturii în guvernul Nicolae VăcăroiuFără afiliere politică, contribuie la promovarea culturii într-o perioadă de tranziție.
8 Dec 1996Deces în București, RomâniaLasă o moștenire literară deosebită și o influență durabilă în cultura românească.Trilogia ‘Setea Muntelui de sare’ și alte lucrări dramaturgice.
Cele mai importante evenimente din viața și cariera lui Marin Sorescu

Opere scrise de Marin Sorescu

Poezii

  • “Singur printre poeți” (1964)
  • “Poeme” (1965)
  • “Moartea ceasului” (1966)
  • “Tinerețea lui Don Quijote” (1968)
  • “Unghi” (1970)
  • “Tușiți” (1970)
  • “O aripă și-un picior” (1970)
  • “Suflete, bun la toate” (1972)
  • “La lilieci”
  • “Astfel” (1973)
  • “Norii” (1975)
  • “Descântece” (1976)
  • “Ceramică” (1976)
  • “Sărbători itinerante” (1978)
  • “Fântâni în mare” (1982)
  • “Apă vie, apă moartă” (1987)
  • “Poezii alese de cenzură” (1991)

Teatru

  • “Iona” (1968)
  • “Există nervi” (1968)
  • “Paracliserul” (1970)
  • “Matca” (1974)
  • “Răceala” (1976)
  • “A treia țeapă” (1978)
  • “Pluta meduzei” (1980)
  • “Luptătorul pe două fronturi” (1981)
  • “Vărul Shakespeare” (1988)
  • “Desfacerea gunoaielor” (1995), publicată postum
  • “Casa evantai”

Romane

  • “Trei dinți din față” (1977)
  • “Viziunea vizuinii” (1981)
  • “Japița” (1999), publicată postum

Opere BAC de Marin Sorescu

  • “Iona”