„Pasărea fermecată” este un basm popular românesc cules de celebrul folclorist, scriitor și povestitor român Petre Ispirescu și publicat pentru prima dată în anul 1872 în volumul intitulat „Legendele sau basmele românilor”. Acțiunea nu este localizată într-un anumit timp și spațiu, însă povestea începe cu un împărat care avea trei feciori, un element des întâlnit în basmele populare. Împăratul a construit o mănăstire impunătoare, dar turnul mănăstirii se dărâma mereu, împiedicând finalizarea construcției. Dezamăgit, împăratul anunță întreaga împărăție că va răsplăti generos pe cel care va putea construi un turn durabil. El visează apoi că pasărea măiastră de pe tărâmul celălalt va fi adusă și așezată în turn, ceea ce va duce la finalizarea construcției.
Cei trei feciori pleacă în căutarea păsării, după ce aud despre visul tatălui lor. După numeroase întâmplări și obstacole, doar fiul cel mic reușește să găsească pasărea măiastră și să o aducă înapoi la mănăstire. Împăratul este întristat de faptul că pasărea nu cântă și de dispariția fiului cel mic.
Ulterior, o găinăreasă îi dezvăluie împăratului că pasărea cântă doar când intră în biserică un anume cioban. Ciobanul apare și îi povestește împăratului cum a fost blestemat să trăiască sub forma unei vulpi până când un om i se va face milă. El povestește că a fost ajutat de un tovarăș, care s-a dovedit a fi fiul cel mic al împăratului.
Ciobanul povestește cum a reușit să salveze pasărea măiastră și o frumoasă fată răpită de zmei, dovedindu-și astfel calitățile de curaj și noblețe. Împăratul își dă seama că ciobanul este fiul său cel mic și își recunoaște greșelile față de el. Ciobanul îi dezvăluie că găinăreasa este de fapt frumoasa fată salvată din palatul zmeilor.
În cele din urmă, cei trei frați trec printr-un proces care este considerat a fi judecata lui Dumnezeu. Cei doi frați mai mari sunt pedepsiți pentru trădare, în timp ce fiul cel mic este lăsat nevătămat, demonstrându-și astfel inocența și noblețea sufletului său.
Basmul „Pasărea fermecată” este plin de elemente specifice literaturii populare românești și reprezintă idealuri precum curajul, modestia, credința și spiritul de sacrificiu. De asemenea, basmul conține o importantă lecție morală despre pedepsirea celor care își trădează apropiații.