Procedee artistice literare
Procedeele artistice sunt cele mai des întâlnite mijloace de sporire a expresivității unei opere literare.
Tipuri de procedee artistice:
- Figuri de stil
- Procedee de expresivitate artistică
- Procedee fonetice
Figurile de stil
Figurile de stil – sunt procede artistice, cuvinte sau grupuri de cuvinte (expresii) cu ajutorul cărora se exprimă ideile si sentimentele din operele literare dând expresivitate textelor, fiind nelipsite mai ales din poezii
Cele mai cunoscute figuri de stil sunt următoarele:
Epitetul – este figura de stil în care se determină un substantiv sau un verb printr-un adjectiv sau un adjectiv cu rolul de a evidenția însușiri deosebite ale obiectului privind imaginea sa așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului.
Exemple: ”Iar plopii in umedul amurg/ Doinesc eterna jale.”( G.Coșbuc), ”Sură-i sara cea de toamnă” (M. Eminescu), etc.
Personificarea – este figura de stil prin care lucrurilor, ființelor necuvântătoare sau obiectelor li se atribuie însușiri omenești.
Cel mai mult întâlnim aceasta figura de stil in speciile genului epic( basm, fabulă, baladă).
Exemple: ”Îmi cade cerul în genunchi” (M. Sorescu)”, ”Sara pe deal buciumul sună cu jale”(M. Eminescu), etc.
Comparația – este figura de stil in care se prezinta asemănarea a doi termeni cu scopul evidențierii a unuia dintre ei.
Se folosesc adverbe ca: asemenea, precum, ca, cum, etc….care fac legatura intre termenul comparat si termenul comparant.
Exemple: ”pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratec” ( M. Eminescu), ” Ostenit din aripi bate/ Ca un vis pribeag, un graur.” (O. Goga), etc.
Metafora – este procedeul artistic care constă în denumirea unui obiect, acțiune sau însușire prin altul cu ajutorul unei comparații din care lipsește elementul de legătură ( precum, asemenea, etc.).
Exemple: „Iubire, bibelou de porțelan / Obiect cu exisistență efemeră.” ( Ion Minulescu), ”cartea mea-i, fiule, o treaptă” (T. Arghezi), etc.
Hiperbola – este figura de stil prin care se exagerează intenționat în plus sau în minus însușirile unei ființe, caracteristicile unui obiect, fenomen, cu scopul de a intensifica expresivitatea.
Exemple:” În pom piersici cat dovlecii, În grâu spicul, cât cocoșul” etc.
Alegoria– este figura de stil prin care noțiunile abstracte( moartea, ura, iubirea, prietenia) sunt exprimate prin imagini poetice concrete, dându-le o formă sensibilă.
Exemple: ”Și la nunta mea/ a căzut o stea Soarele și Luna/ mi-au ținut cununa Și-am avut nuntași/ brazi și păltinași/ preoți-munții mari/ paseri-lăutari /păsărele mii/ si stele făclii.”
Procedee de expresivitate artistică
Vom prezenta în continuare cele mai cunoscute procedeele artistice de expresivitate :
Enumerația – reprezintă figura de stil care constă în înșiruirea unor termeni, fapte, aspecte privitoare la aceeași temă.
Exemple:„iasomia, crinii, trandafirii” (Șt.O.Iosif), „Se ridică de prin codrii, de pe dealuri, de prin sate.”(V.Alecsandri), etc.
Inversiunea – reprezintă figura de stil care constă în răsturnarea topicii normale a unei propoziții sau a unei fraze cu scopul scoaterii în evidență a unui cuvânt.
Exemple:”Singuratice izvoare/ Blânda batere de vânt.”(M.Eminescu)” Suavă urmă cu cenușă de plăceri.”(V.Voiculescu).
Repetiția – este figura de stil care constă în utilizarea succesivă a unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte pentru a întări o impresie.
Exemple:”De departe, de departe, se auzeau abia tălăngi.( M.Sadoveanu)”, ” Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară.” (V.Alecsandri).
Antiteza – este figura de stil care pune in opoziție doi termeni, fenomene , situații sau personaje care se evidențiază reciproc.
Exemple: ”Ea un înger ce se roagă / El un demon ce visează. „( M. Eminescu), ”Vreme rece, vreme vine/ toate-s vechi și nouă toate.”(M.Eminescu).
Invocația retorică – este figura de stil prin care autorul se adresează unui personaj absent sau imaginar pentru ajutor în rezolvarea unei probleme.
Exemple:”Cum nu vii tu, Tepeș doamne, ca punând mâna pe ei/ Să-i împarți în două cete, în smintiți și în mișei.”(M.Eminescu)
Interogația retorică– este figura de stil realizată sub forma unei întrebări adresate unei persoane absente sau imaginare de la care nu se așteaptă răspuns, prin intermediul acesteia se transmite o anumită idee.
Exemple:”Unde ești, copilărie, cu pădurea ta cu tot?”(M. Eminescu
Exclamația retorică – este figura de stil prin care se exprimă sentimente puternice și gânduri complexe și variate.
Exemple: ”Lumina ce largă e!/ Albastrul ce crud!”(L.Blaga) ”Oh, plânsul tălăngii când plouă!”(G.Bacovia)
Procedee fonetice
Aceste procedee artistice sunt procedee artistice de sunet.
Tipuri de procedee fonetice:
Aliterația – este figura de stil care constă în repetarea unor consoane din rădăcina cuvântului pentru a obține un efect eufonic-imitativ(un joc de consoane).
Exemple:”Prin vulturi, vântul viu vuia.”(G.Coșbuc) ”Vâjâind ca vijelia și ca ropotul de ploaie)”(M.Eminescu)
Asonanța – este figura de stil care constă în repetarea expresivă a unei vocale accentuate în două sau mai multe cuvinte, apare mai des ca termen de rimă imperfectă.
Exemple:” Căci unde-ajunge nu-i hotar…”(M.Eminescu),, ”dorm, somn”.