Răscoala – rezumat

“Răscoala” este un roman scris de Liviu Rebreanu și publicat pentru prima dată în 1932. Cartea este considerată a fi o continuare parțială a romanului “Ion”, urmărind destinul personajului Titu Herdelea. Inspirat de răscoala țăranilor din 1907, autorul a construit acțiunea în județul Argeș, în satele Amara, Gliganu, Lespezi și Ruginoasa, pe teritoriul moșiei de șapte mii de pogoane a bătrânului Miron Iuga. Personajul-narator, Titu Herdelea, este invitat de o rudă comună să locuiască la Amara și își cunoaște gazdele, Miron Iuga și soția lui Grigore, Nadina.

În timpul vizitei sale, Herdelea descoperă tensiunile sociale existente în zonă, cum ar fi lipsa pământului pentru țărani și opresiunea exercitată de către clasa latifundiară. Evenimentele din sat, cum ar fi cearta dintre Grigore și Nadina și refuzul Nadinei de a vinde moșia, conduc la un climat de nemulțumire și revoluție. Evenimente precum accidentul cu mașina, furtul raportat și abuzurile comise de clasele privilegiate alimentează tensiunile sociale și nemulțumirea țăranilor.

Într-o dimineață cu zorii „roșii”, răscoala izbucnește, iar țăranii se revoltă împotriva clasei latifundiară, incendiind conacul din Ruginoasa și distrugând casele boierilor și ale arendașilor. Represiunea violentă a răscoalei de către guvernul în funcțiune duce la un conflict sângeros între soldați și țărani, soldat cu numeroase victime. Grigore Iuga rămâne pentru a-și îngropa rudele, iar mulți țărani sunt închiși.

Astfel, romanul “Răscoala” explorează conflictele sociale și tensiunile dintr-o comunitate rurală, prezentând lupta dintre țărani și clasa latifundiară. Este o poveste complexă, care aduce în prim-plan numeroase personaje și evenimente, reflectând o realitate socială tumultoasă și încordată.