Introducere
Poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel” este scrisă de marele poet Ion Barbu (Dan Barbilian), face parte din volumul „Joc secund”, fiind numită și „Un luceafăr întors”.
Apare în anul 1924 în revista românească „Antologia poeților de azi”, integrată apoi în anul 1930 în volumul „Joc secund” ,în ciclul „Uve den Rode”, este o baladă fantastică aparținând curentului modernismul interbelic.
O baladă în care se prezintă două nunți, în prima nuntă, menestrelul este invitat să cânte o baladă nuntașilor, iar a doua nuntă este o poveste în care se prezintă o iubire imposibilă dintre doi protagoniști care aparțin a două lumi diferite.
Titlul
Titlul – ne prezintă protagoniștii care fac parte din regnuri diferite (vegetal și uman).
Riga– rege (Rigos-neogreacă), Crypto– ascuns, tăinuit (Cryptos-greacă), Lapona– locuitor al țărilor nordice, Enigel- înger (angelus-suedeză).
Riga Crypto sugerează poziția de rege, regnul vegetal, preferă umbra. Lapona Enigel reprezintă ipostaza umană, aspiră la cunoaștere, se inchină soarelui.
Tema
Tema – o constituie căutarea idealului în plan oniric (la nivelul visului), tema iubirii imposibile și a cunoașterii.
Compoziția textului
Tehnica narativă folosită este povestirea în ramă corelată cu tehnica inserției.
Motive literare specifice:
- „călătoria”,
- „somnul”,
- „visul”,
- „umbra”,
- „fântâna”.
Oralitatea textului este dată de inversiunile „mult-îndărătnic, „zice-l-aș” și a vocativelor de la începutul baladei.
Structura textului
Poezia este alcătuită din două părți, în care se prezintă două nunți una împlinită și alta povestită (27 de strofe inegale); prima parte este organizată pe patru secvențe artistice:
- în prima secvență – este prezentată rama sau incipitul textului (1-4),
- a doua secvență – prezintă antiteza dintre protagoniștii baladei, portretul rigăi și împărăția acestuia (5-7),
- a treia secvență – prezintă etapele drumului inițiatic al Laponiei, tabloul lui Enigel, locurile natale și oprirea din drumul inițiatic a acesteia (8-9),
- a patra secvență – prezintă eșecul nunții, a comuniunii, tabloul cu întâlnirii celor doi protagoniști (10).
În prima parte este prezentat dialogul menestrelului cu nuntașul fruntaș, în care se prezintă spațiul nunții „în cămară”, unde menestrelul este rugat să cânte povestea rigăi Crypto și a laponei Enigel.
Partea a doua – nunta povestită, cuprinde mai multe tablouri poetice:
- portetul care ne prezintă cele trei chemări ale rigăi Crypto și primele două refuzuri ale lui Enigel (11-15)
- portretul (tabloul) care ne prezintă refuzul categoric al lui Enigel cu revelarea relației celor doi (16-20)
- tabloul încheierii întâlnirii (21-22)
- tabloul final în care riga este pedepsit (23- 27).
Partea a doua prezintă povestea de iubire tristă dintre Crypto – regele ciupercă și mica lapona Enigel.Este descris un registru vegetal, Enigel se află într-o călătorie inițiatică venită din „țările de gheață”, ducându-și renii spre sud.
Are loc un ritual de iubire la nivelul visului, întâlnirea celor doi într-o poiană, chemările rigăi, refuzurile laponei Enigel și resemnările rigăi. Crypto resemnat se căsătorește cu măselărița, Enigel continuându-și drumul inițiatic.
Concluzia
În concluzie, în poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel”, poetul ne prezintă incompatibilitățile și legea naturii, supravețuiește cel mai puternic iar cel slab este sacrificat.
Opera se încradeză în curentul literar numit modernism.