Introducere
In orice introducere a unui eseu sau comentariu despre poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” cel mai important este sa mentionam curentul literar si specia literara de care apartine dar putem adauga de asemenea si date generale privind data publicarii sau tema poeziei.
Exemplu: „Umbra lui Mircea. La Cozia” de Grigore Alexandrescu este o poezie pasoptista romantica, publicata initial in anul 1844 in revista „Foaie stiintifica si literara”, sub titlul „Umbra lui Mircea” iar apoi reaparand in volumul „Suvenire si impresii, epistole si fabule”, in anul 1847 si ramand definitiv cu acest titlu.
Tema poeziei
Orice analiza bine facuta a unui text literar trebuie sa aiba informatii despre tema operei. Pentru poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” este imperativ sa mentionam ca este vorba despre o tema istorica care face referire la trecutul maret al Tarii Romanesti.
Exemplu: Tema poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” este glorificarea trecutului eroic, intr-un moment prezent care datoreaza multe unui moment precedent de mare importanta.
Trecutul este romanticizat intr-un spirit pasoptist si apara astfel motivul literar al fantomei.
Acesta reprezinta simbolul trecutului si al nelinistii provocate de contextul in care se afla, la momentul prezent, tara autorului. O fantoma care bantuie o anumita zona este foarte des asociata cu o problema nerezolvata care trebuie solutionata pentru linistea spiritelor.
Titlul poeziei
In cazul titlului poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” trebuia sa mentionam detaliile principale legate simbolistica sa. In cazul creatiilor literare, titlul nu se alege niciodata la intamplare, ci acesta deserveste ca un „rezumat” al operei sau pentru a scoate in evidenta anumite lucruri importante din opera respectiva.
Exemplu: Titlul poeziei contine doua sintagme: „Umbra lui Mircea” si „La Cozia”, acestea fiind divizate printr-un punct.
Asadar, sintagma „Umbra lui Mircea”, in acest caz, ne prezinta o imagine fantomatica, „umbra” devenind sinonim cu, cuvantul „fantoma”. In plus cititorul are parte de detalii ulterioare care dezvaluie ca acea fantoma pare a fi a lui Mircea cel Batrana, important domnitor al Tarii Romanesti.
Iar ce-a de a doua sintagma „La Cozia” ne dezvaluie cadrul spatial despre care se discuta, anume: manastirea Cozia, ctitorita de catre insasi Mircea cel Batran.
Interpretarea versurilor
Mereu trebuie sa stam atenti la structura poeziei dar si la imaginile artistice si ideile prezentate in toate strofele poeziei respective. Cel mai important este sa tinem cont de tema principala a poeziei si sa argumentam folosind exemple intalnite in versurile poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia”
Exemplu: Prima strofa prezinta cititorului contextul poetic caracterizat de o intunecime solemna („Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate”).
Strofa a patra dezvaluie un indiciu legat de motivul pentru care „umbra” se arata. Aceasta doreste sa transmita un mesaj, sub forma unui ordin. Modul de adresare direct al poetului este indreptat catre elementele naturii din jurul sau care-s receptive la aparitia fantomei.
Cea de-a cincea strofa este initiata cu o adresa directa a eului liric catre raul Olt personificat. Acest rau ne este prezentat ca martor al „vitejiilor trecute”, creand in acest mod o punte intre era trecuta si cea actuala. De asemenea se foloseste si interogatia retorica – un procedeu romantic: „Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute / Cine oar poate sa fie omul care te-a-ngrozit?”.
Strofa a saptea ne defineste identitatea spiritului, s-anume fantoma nelinistita a domnitorului MIrcea cel Batran. Acesta e recunoscut de toate elementele naturii: raul Olt, dealul, Dunarea, marea dar si valurile.
Secventa succesiva reprezinta o meditatie romantica asupra trecerii timpului. Autorul vede trecutul ca fiind unul maret („vremi de fapte stralucite”), fata de prezentul care se arata mai degraba pasnic si care aducea liniste si pace omenirii. Mesajul transmis de autor este unul cu caracter iluminist. Aceasta idee relateaza despre un alt fel de putere, ce inlocuieste puterea militara, dar se dezvolta pe trecutul militar glorios.
Specia literara
Aceasta poezie reprezinta un mixt de elemente literare, de asta si incadrarea sa intr-o singura specie literare este dificila. Totusi, aceasta poezie prezinta elemente specifice odei, elegiei, meditatiei si chiar pastelului.
Exemplu: In „Umbra lui Mircea. La Cozia”, autorul se foloseste de imagistica impresionanta si de tonul solemn pentru a glorifica figura istorica a domnitorului MIrcea cel Batran, transformandu-l intr-un simbol al vitejiei, rezilientei si al mandriei nationale romanesti. Tonul de respect si adoratie, dar si subiectul poeziei, fac ca aceasta opera literara sa fie caracterizata drept oda.
De asemenea, aceasta poezie are si un caracter meditativ foarte reliefat si face ca textul sa fie reprezentativ si pentru speciile elegiei si meditatiei, iar prin pricina celor multor figuri de stil si a imaginilor artistice, aceasta poezie poate fi incadrata si in specia pastelului.
Figuri de stil
Exemplu: Limbajul artistic se face remarcat prin gravitatea tonalitatii sale, iar versurile ample sporesc acest efect.
Printr-o enumerare a complementelor circumstantiale de loc („dintr-o pestera”, „din rapa”, „de pe muche”, „de pe stanca”) si prin folosirea verbelor la timpul prezent („iese”, „se cobor”, „se misca”, „ma-mpresoara”) sunt construite imaginile vizuale in cea de-a doua strofa.
Epitetele „umbra veche” si „chipuri negre” dezvolta solemnitatea atmosferei din cadrul poeziei. In ultimele doua versuri ale primei strofe ne este oferit si un indiciu legat de tema principala a poeziei.
Metafore precum cele legate de valuri („ale valurilor mandre generatii spumegate”) sau cele legate de manastire („zidul vechi al manastirei”), ilustreaza rezistenta sufletului poporului roman la trecerea a multor generatii care, insa, nu au intervenit in integritatea acestuia.
Elemente romantice
Exemplu: Poezia de fata apartine curentului literar romantic in primul rand prin tema aleasa. In cazul de fata discutam despre o tema cu caracter istoric care se clasifica in randul operelor romantice, in cadrul carora deseori exista teme istorice.
Alexandrescu a transpus elemente din romanstimul european in spiritul romanesc pasoptist care amintesc de idealurile generatiei de la 1848. Asadar, autorul doreste o sensibilizare a contemporanilor la idealurile de libertate nationala de factura pasoptista.
Un procedeu artistic tipic romantismului este de asemenea si intoarcea in trecut prin intermediul caruia autorul impinge cititorul sa contemple. Obiectivul principal fiind ca poporul roman sa-si aduca aminte o perioada de glorie a romanilor, cand marele domnitor Mircea cel Batran domina inamicii: „Transilvania-l aude, ungurii se inarmez”.
Eul liric
In cazul poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” prezenta eului liric se remarca prin prisma marcilor lexico-gramaticale ale autorului: pronume („ti-„, „noi”, „tu”), adjective pronominale la persoana I si II-a („al tau”, „a ta”) dar si verbe („venim”, „ne-ndoim”, „privim”).
Prezenta eului liric mai este reliefata si prin adresarile retorice repetate („Ascultati!”, „Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute / Cine oar poate sa fie omul care te-a-ngrozit?”).
Motive literare
Motivul fantomei: „[…] un mormint se desvaleste, / O fantoma-ncoronata din el iese”.
Alte motive secundare: cel al umbrelor, cel al mormintelor si cel al noptii.
Mormantul domnitorului Mircea cel Batran la manastirea Cozia devine astfel un simbol al sacrificiului sau pentru Tara Romaneasca si al gloriei sale eterne.
Elemente de versificație
Poezia este alcatuita din saisprezece catrene. Versurile sunt ample (15/16 silabe), ritmul trohaic iar rima este incrucisata.
Concluzie
In concluzie, gandirea rationalista de factura iluminista care se regaseste in cadrul textului poeziei innobileaza ideea de poezie istorica, asociata deseori cu gloria care se succede suferintei si violentei fizice.
Astfel, poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” se prezinta ca o forma ideala a poeziei de inspiratie istorica si devine un real punct de reper in literatura romana.