Ion comentariu

Comentariu literar Ion – de Liviu Rebreanu

Opera și autorul

Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu este publicat în anul 1920, apărut în perioada interbelică, este un roman realist și obiectiv.

„Ion’‘ este un roman social și realist de inspirație rurală, având un caracter monografic, dar în același timp prezintă și destine umane individuale.

Liviu Rebreanu a fost un scriitor român, prozator, dramaturg și membru titular al Academiei Române.

Titlul romanului

Titlul romanului poartă numele personajului principal Ion,este personaj eponim, reprezentant tipologic al unei categorii sociale, astfel autorul redă destinul individual al țăranului român în lupta pentru dobândirea pământului.

Tema romanului

Tema principală romanului prezintă problematica pământului, viața satului transilvănean la începutul sec. XX.

Alte teme avem:

• tema îmbogățirii,
• a iubirii,
• a destinului.

Relația incipit-final – se află într-o relație de simetrie, deoarece drumul care intră și care iese din satul Pripas, nu face altceva decât să ne reprezinte intrarea și ieșirea din lumea ficțiunii.

De altfel, primul capitol se numește Răsăritul , iar ultimul capitol, Apusul, gândindu-ne liniar, am putea vedea întregul roman ca o lungă zi a unei tragedii antice.

La început romanul începe cu o sărbătoare, iar la final se termină tot cu o sărbătoare ( sfințirea bisericii).

Personaje

Personajul principal și totodata și cel mai prezent în operă este cu siguranță, Ion.

Pe langă acesta mai sunt și alte personaje importante în operă, precum:

• Ana,
• Florica,
• Vasile Baciu,
• George Bulbuc,
• Titu Herdelea,
• Zenobia,
• Savista,
• preotul Belciug,
• Zaharia Herdelea,
• Laura Herdelea,
• Ghighi Herdelea.

Perspectiva narativă

Perspectiva narativă este obiectivă, iar focalizarea este zero. Naratorul este omniscient și omniprezent

Narațiunea este realizată la pers. a-III-a.

Tehnici narative folosite avem: tehnica detaliului și contrapunctul (contrapunerea celor două planuri: al țărănimii și al intelectualității).

Indicii spațio- temporali au rolul de a crea cititorului iluzia realului, caracteristică specifică realismului.

Din punct de vedere temporal, acțiunea este plasată la începutul sec.XX, pe durata a mai multor ani, în regiunea Ardealului.

Din punct de vedere spațial, acțiunea se desfășoară în cea mai mare parte în satul Pripas, în Ardeal, dar și în ținuturile apropiate .

Conflictul este atât exterior (Ion cu celelalte personaje ale romanului) cât și interior( Ion cu sinele, frământările din sufletul lui, prins între patima pentru pământ și iubirea pentru Florica)

Și un conflict secundar, care redă răfuiala dintre preotul Belciug și învățătorul Zaharia Herdelea.

Structura operei

Romanul este împărțit în două părți:

• Glasul pământului (șase capitole)
• Glasul iubirii (șapte capitole).

Citește și: Ion – Rezumat

Momentele subiectului literar

Expozițiunea este amplă, este constituită din obiceiurile din satul Pripas, împreună cu personajele, în centrul aflându-se Ion.

Elementele simbolice: drumul, hora, casele,declanșează firul epic al romanului.

Intriga debutează prin sosirea lui Vasile Baciu la cârciumă.

Desfășurarea acțiunii prezintă pe mai multe planuri narative evoluția personajelor și a relațiilor dintre ele.

Se folosește tehnica detaliului, specifică realismului. Vasile Baciu îl amenință pe Ion că vrea să o seducă pe Ana ca să îi poată lua averile, vorbindu-i urât acestuia și reamintindu-i că nu va reuși pentru că are grijă de ea.

Același lucru îl făcuse și el cu mama Anei pentru a obține pământ, aceasta fiind o tânără bogată.

Ana se îndrăgostește de Ion, dar conflictul dintre Ion și George se amplifică, deoarece George o iubea pe Ana.

Fiind bătută și de soț și de tată ei, Ana se sinucide, iar în cele din urmă moare și copilul nefiind bine îngrijit de către părinții lui Ion. Ion rămâne singur și bogat.

Punctul culminant este constituit atunci când Ion îi declară iubire Floricăi, dar este prins de George, care într-un final îl omoară.

Deznodământul începe cu arestarea lui George pentru omorârea lui Ion, iar averea acestuia din urmă revine bisericii.

Concluzie

În concluzie, opera literară „Ion” este o capodoperă a literaturii române, un roman realist, obiectiv în care autorul este impersonal și creează un univers ficțional al vieții rurale de la începutul sec.XX, și se încadrează în curentul literar numit realism.

Citește și: Ion eseu