Folosindu-te de aceste informații vei putea scrie un comentariu sau eseu despre „La țigănci” de Mircea Eliade care să obțină un punctaj mare la examenul de bac în cazul în care va fi nevoie să scrii un eseu despre particularitățile nuvelei „La țigănci”.
Nuvela este o specie a genului epic în proză, de dimensiuni medii, cuprinse între dimensiunile schiței și ale romanului.
Acțiunea nuvelei se prezintă cu un singur fir narativ și urmărind un singur conflict, amplu, în care sunt există puține personaje care în jurul cărora se desfășoară evenimentele din operă.
În general, într-o nuvelă se aprofundează, în principal, evoluția personajului principal și mai puțin modul în care se desfășoară întâmplările.
„La țigănci” este o operă care face parte din specia literară a nuvelei. Opera a fost scrisă în 1959 și publicată în 1963 de marele scriitor și istoric al religiilor, Mircea Eliade. „La țigănci” este una dintre marile opere ale literaturii fantastice românesti, Eliade oscilând pe parcursul operei între planul real și cel ireal într-un mod original..
O primă trăsătură a nuvelei reliefată și în cazul nuvelei „La țigănci” este firul narativ unic al acțiunii din operă, putând fi structurată pe momentele subiectului. Construcția nuvelei „La țigănci” este una unitară și echilibrată iar episoadele sunt prezentate prin înlănțuire. Așadar, această operă este impărțită în patru planuri și opt episoade, a căror succesiune scot în evidență evenimentele stranii și inexplicabile.
În expozițiune, ca în orice altă nuvelă, ne este prezentat timpul și spațiul celor întâmplate. Astfel, cititorii sunt informați că întâmplările au loc în Bucureștiul interbelic, pe durata verii.
În planul 1 (episodul 1), Gavrilescu – profesorul de pian, după ce oferă meditații elevi sale, Otilia Voitinovici, ia metroul și se îndreaptă spre casă. Pe parcursul întoarcerii sale acasa, Gavrilescu discută despre multiple subiecte dezbătute cu ceilalți călători.
El povestește celorlalți călători faptul că vocația sa ar fi una de artist și nu de profesor de pian: „[…] n-am fost făcut pentru asta. Eu am o fire de artist”. În momentul în care tramvaiul trece pe lângă grădina țigăncilor, mare parte din călători, curioși fiind, își îndreaptă sprivirea spre acel spațiu misterior.
În intrigă ne este prezentat momentul în care Gavrilescu își aduce aminte că și-a uitat servieta sa cu partituri la casa elevei lui și vrea a lua tramvaiul în sensul opus.
Fiind vară acesta este atras locul umbrit și răcoros care pare a fi exact grădina țigăncilor. Ajungând în fața porții grădinii țigăncilor în nuvelă începe a se conturează un conflict între încercarea lui Gavrilescu de a întelege o multitudine de întâmplări inexplicabile și neputința sa de a realiza acest lucru.
În desfășurarea acțiunii (al doilea plan – episoadele 2-4) putem observa că existența eroului este marcată de 2 eșecuri:
- eșec în planul profesional, dat fiind faptul că Gavrilescu consideră că nu a putut a își împlini vocația de artist și încă e nevoit să lucreze ca profesor pentru „păcatele” sale
- eșecul în plan sentimental, el nereușind să se căsătorească cu Hildegard, femeia pe care acesta o iubise cel mai mult, și fiind nevoit să se căsătoareasca cu Elsa.
De asemenea, toată nuvela este marcată de un motiv literar principal, anume cifra 3:
- Gavrilescu urcă de 3 ori în tramvai.
- Fetele de care este așteptat la țigănci sunt 3: o țigancă, o grecoaică și o evreică.
Acest motiv literar se îmbină cu motivul labirintului pentru că personajul principal rătăcește la țigănci ca într-un labirint complex.
Punctul culminant ne este prezentat in cel de-al treilea plan (episoadele 5-8) în care personajul principal pătrunde în lumea reală și descoperă că trecuseră deja doisprezece ani de la a sa dispariție, eleva sa – Otilia Voitinovici, mutându-se în urma căsătoriei, iar Elsa, soția sa, plecând în Germania.
Confuz și disperat de această situație el se duce la bordeiul țigăncilor pentru a le cere explicații, călătoria până la ele fiind parcursă în compania unui birjar de noapte, fost dricar.
În planul al patrulea (episodul 8) ne este prezentat deznodământul, ancorat în planul irealului: Gavrilescu revine la țigănci unde o regăsește pe marea sa iubire din tinerețe, Hildegard.
Finalul este unul deschis și este reprezentat de cei doi care se îndreaptă către pădure, conduși de birjar. Gavrilescu pare confuz și se simte ca și cum ar fi într-un vis, iar Hildegard îl calmează: „Așa începe. Ca într-un vis…”.
Altă trăsătură specifică nuvelei este dată de punerea accentului asupra caracterizării personajelor și nu asupra acțiunii.
Prin urmare, de-a lungul celor patru planuri, se poate observa cum sunt conturate în detaliu trăsăturile lui Gavrilescu, personaj principal.
Gavrilescu reprezintă tiplogia omului rămas în mediocrate, care a dat greș, ancorat în banalitate, dar care dorește mai mult, așa cum chiar el își face autocaracterizarea: „Sunt artist…[…] Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură”.
Eșecul este adevăratul laitmotiv al nuvelei iar acesta domină întreagă existență a personajului Gavrilescu, acesta aducând în discuție de multe ori statutul său social de care nu pare a fi împlinit.
Prin caracterizare directă făcută de narator aflăm că personajul principal este „tulburat”, „uimit”, „încremenit” dar și „speriat” iar prin caracterizarea indirectă putem observa nesiguranța și frica lui Gavrilescu prin comportament, acțiuni, gesturi dar și prin stângăcia de care dă dovadă în cadrul unor întâmplări haotice din operă.
În cazul nuvelei „La țigănci” naratorul pare că este extrem de obiectiv, detașându-se de cele povestite. Perspectiva narativă a naratorului este una auctorială și este completată de perspectiva lui Gavrilescu – personaj principal, cititorii imaginându-și aceste evenimente pline de mister chiar prin ochii lui Gavrilescu.
În concluzie, dat fiind toate aspectele prezentate anterior, putem declara opera „La țigănci” ca fiind o nuvelă. Modul în care este creată nuvela atrage atenția cititorului, acesta urmărind de la a la z evenimentele ciudate prin care trece Gavrilescu.
Citește și: „La țigănci” rezumat