Moara cu noroc comentariu

Introducere

Opera literară „Moara cu noroc” a apărut în anul 1881 în volumul „Novele din popor’‘.

Această operă literară este o nuvelă psihologică care utilizează ca tehnici narative analiza psihologică, introspecția analitică, confesiune, etc.

Ioan Slavici a fost un mare scriitor român, pedagog și jurnalist, membru al Academiei Române.

Titlul nuvelei

Titlul nuvelei este ironic deoarece este vorba de fapt de o moară care nu aduce noroc ci mai degrabă destramă familia lui Ghiță, personajul principal al nuvelei.

„Moara cu noroc” este titlul hanului unde s-au întâmplat multe fapte rele.

Tema nuvelei

Tema nuvelei ne redă dezumanizarea personajului principal, ne sugerează consecințele negative pe care le dă setea de îmbogățire asupra psihicului omenesc.

Perspectiva narativă

Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul este obiectiv, omniscient și omniprezent, iar narațiunea se face la persoana a-III-a.

Indicii spațio-temporali sunt redați cu exactitate, acțiunea se desfășoară între Sf.Gheorghe și Paște, pe parcursul unui an de zile, la Hanul Moara cu noroc, aflat în valea dintre două drumuri, o cârciumă construită într-un loc pustiu lângă o moară.

Acțiunea se desfășoară cronologic, prezentându-ne gradual etapele dezumanizării lui Ghiță, personajul principal al operei.

Conflictul interior – îl obosește pe Ghiță,care suferă de remușcări, are somn agitat și se simte vinovat de tot ce se întâmplă „Iartă-mă Ano…căci eu n-am să mă iert cât voi trăi pe fața pământului.”

Structura operei literare

Nuvela „Moara cu noroc” cuprinde 17 capitole, prezentate cronologic.

Primul și ultimul capitol sunt susținute de bătrână, mama Anei, penultimul prezintă moarte Anei, ucisă de Ghiță, ucis la rândul lui de Răuț și sinucidera lui Lică, iar celelalte capitole cuprinse între acestea conțin desfășurarea acțiunii:

• lupta dintre Ghiță și Lică,
• urmărirea lui Lică de către jandarmul Pintea,
• neliniștea interioară a Anei dată atracția pentru Lică și fidelitatea pentru soțul ei,
• plecările bătrânei de la moară la biserică și la rude,
• etc.

Incipitul și finalul dau un caracter simetric operei, conținând vorbele bătrânei,mama Anei, prezentată în tipologia înțeleptului: „omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” (incipit) Simțeam eu că nu are să iasă bine, dar așa le-a fost dat.”(final)

Momentele subiectului literar

Expozițiunea

Expozițiunea – ni-l prezintă pe Ghiță, nemulțumit de condiția sa de cizmar, ia în arendă hanul de la Moara cu noroc, unde se mută cu soția, soacra și copilul său, ducând o viață fericită la început.

Intriga

Intriga – debutează odată cu sosirea lui Lică Sămădău, care tulbură armonia familiei.

Lică îi dă de înțeles lui Ghiță că dacă vrea să rămână acolo va trebui să-l informeze cu tot ce se întâmplă la cârciumă și în împrejurimi.

Desfășurarea acțiunii

Desfășurarea acțiunii – ne arată ca Ghiță deși știe că Lică face afaceri murdare, acceptă să îi fie tovarăs la acțiunile sale necinstite, depărtându-se de familie.

Depune chiar mărturie mincinoasă în justiție, cand Buză Ruptă și Săilă sunt condamnați, el știind ca sunt nevinovați, neputând să le ia partea, dupa jefuirea unui arendaș și uciderea femeii în negru.

Lică îi duce bani însemnați lui Ghiță pentru ca acesta să îi schimbe la vânzări.

Ghiță o lasă pe Ana singură cu Lică și plecă pentru a-l aduce pe jandarmul Pintea, să-l prindă pe acesta cu banii însemnați asupra sa.

Punctul culminant

Punctul culminant – începe când Ghiță se întoarce la han, Lică și Răuț vor să fugă dând foc hanului, Ana este omorâtă de soțul ei, Răuț îl împușcă pe Ghiță, iar Lică își strivește capul de un copac, de frică să nu fie prins.

Deznodământul

Deznodământul – debutează odată cu întoarcerea bătrânei la han, care a crezut că a luat hanul foc de la fulger, pentru că au lăsat ferestrele deschise.

Concluzie

În concluzie, nuvela „Moara cu noroc” este o operă realistă, psihologică de mare valoare pentru literatura românească, autorul prezentând realitatea vieții rurale ardelene de la sfârșitul sec.XIX-lea.

Pe baza datelor prezentate mai sus putem încadra această operă literară în curentul literar numit realism.