Introducere
Basmul cult „Povestea lui Harap-Alb’‘ a fost publicat în anul 1877 în revista „Convorbiri Literare” de Ion Creangă, apoi reprodus în ziarul „Timpul”.
Ion Creangă a fost un mare scriitor român, recunoscut mai ales pentru basmele, poveștile și povestirile sale, unul din marii clasici ai literaturii române.
Titlul operei
Titlul basmului ne sugerează caracterul fabulos al basmului.
Harap-Alb este numele eroului principal cu care trece toate probele,este un oximoron, Harap = rob, Alb = nobil.
Tema operei
Tema operei ne redă lupta dintre bine și rău, dar și traseul de inițiere al unui tânăr de la novice la om total.
Opera narativă poate fi considerat un bildungsroman deoarece urmărește formarea spirituală și morală a fiului de crai pregătindu-l pentru a fi împărat.
Perspectiva narativă
Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul este omniscient, dar nu și obiectiv, intervenind adesea, iar narațiunea este realizată la persoana a-III-a.
Modurile de expunere
Modurile de expunere sunt:
- narațiunea
- dialogul
- descrierea
Motive literare
Motivele literare specifice sunt:
- călătoria,
- superioritatea mezinului,
- demascarea răufăcătorului,
- probele la care este supus eroul,
- etc.
Relațiile spațio-temporale sunt vagi, timpul este redat de „a fost odată ca niciodată” iar locul acțiunii este„undeva la marginea lumii”,prezentându-ne locuri și ființe fantastice: Pădurea Cerbului, Grădina Ursului, Pădurea Spânului, etc.
Incipitul ni-l prezintă pe Harap-Alb, fiul cel mic al craiului, dezamăgit de eșecurile fraților lui, dorește să ajungă la unchiul său, la indemnul sfintei Duminici, astfel spălând rușinea fraților săi.„Amu cică era odată…”.
Finalul basmului este unul fericit, deoarece spânul este demascat și veselia a ținut „ani întregi și acum mai ține încă”.
Acțiunea este liniară, evenimentele sunt redate cronologic prin înlănțuire.
Momentele subiectului literar
Expozițiunea
Expozițiunea ne prezintă faptul că Verde-Împărat are doar fete și apelează la fratele său, Craiul ,sa îi dea pe cel mai vrednic și curajos dintre fii săi ca să îi fie urmaș la împărăție.
Intriga
Intriga debutează prin „cartea” primită de Crai de la fratele său.
Desfășurarea acțiunii
Desfășurarea acțiunii ne prezintă succesiunea evenimentelor. Craiul deghizat în ursul de la pod pune la încercare istețimea și curajul fiilor săi.
Mezinul trece proba ajutat de sfânta Duminică deghizată în cerșetoare care îl sfătuiește pe acesta să ia la drum hainele, armele și calul tatălui său.
La plecare tatăl său îl sfătuiește pe fiul său să se ferească de omul spân sau roș.
Dar fiul de crai rătăcind prin labirintul unei păduri are nevoie de un ajutor, iar spânul reușește să îl păcălească prin cele trei apariții ale sale, luându-l drept slugă a sa numindu-l Harap- Alb.
Ajuns la curtea Împăratului Verde, fiul craiului este supus la trei probe:
- aducerea salăților din Grădina Ursului,
- aducerea pielii cerbului „așa cu cap cu tot, așa bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc”,
- aducerea fetei Împăratului Roș, pentru căsătoria Spânului.
Pentru trecerea primelor două probe, fiul de crai este ajutat de sfânta Duminică care îl sfătuiește și îi dă obiecte magice.
A treia probă este mai complicată, dar este ajutat de:
- Gerilă (înoptarea în casa de aramă),
- Flămânzilă și Setilă (ospățul cu vin și mâncare din belșug),
- Păsăr-Lăți-Lungilă și Ochilă (păzirea fetei de împărat care s-a transformat în pasăre zburând după „lună„),
- de furnici și albine(ghicitul fetei de împărat),
- de calul năzdrăvan (aducerea apei vii și a apei morții și a smicelor de măr dulce).
Punctul culminant
Punctul culminant ne redă demascarea răufăcătorului de către fata împăratului Roș, iar Spânul îi taie capul lui Harap-Alb acuzându-l de trădare, în felul acesta îl dezleagă de jurământ, fapt ce arată ca inițierea s-a încheiat.
Deznodământul
Deznodământul începe cu învierea lui Harap-Alb de către fata de împărat cu ajutorul apei magice și a smicelor de măr dulce, Spânul este ucis de către calul craiului, distrugând astfel întruchiparea răului, iar Harap-Alb se căsătorește cu fata împăratului Roș.
Concluzie
În concluzie, basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” este un triumf al binelui asupra răului, o operă de mare valoare a lui Ion Creangă, scriitor aparținând perioadei marilor clasici, basm care se încadrează în curentul literar numit realism.